HOLLYWOOD MUSIC IN BUCHAREST 2011

HOLLYWOOD MUSIC IN BUCHAREST 2011

Sala Palatului şi Centrul European de Arte

prezintă

”HOLLYWOOD MUSIC in BUCHAREST”

Producător: “TEOCTA MUSIC”

impreuna cu

European Royal Orchestra

Dirijor: Gottfried Rabl, Austria

Soprana MEDIANA VLAD şi tenorul VLAD MIRIŢĂ

O incursiune de neuitat în lumea fascinantă a muzicii de film, de la clasic la modern.

 Cele mai cunoscute coloane sonore ale unor producții cinematografice celebre

Proiecții Video (3 ecrane de proiecţie)

Lasere și efecte speciale de sunet și lumini

PROGRAM

Coloane sonoră a celor mai cunoscute producţii de la Hollywood

1. Sunetul Muzicii

2. Telecinemateca ( This Is My Song )

3. Superman

4. Cats (Memory)

5. James Bond

6. E.T.

7. Fantoma de la Operă

8. Hook

9. Titanic

10. Spiderman

11. Piratii din Caraibe

12.Gladiatorul

13. Star Wars

14. Dirty Dancing

 

1.  SUNETUL MUZICII

Richard Rodgers

Filmul „Sunetul Muzicii” (“The Sound of Music” – 1965) a avut 10 nominalizări şi a fost distins cu 5 Premii OSCAR (1966) şi cu 2 Premii GLOBUL de AUR (1966, a avut 4 nominalizări). De remarcat sunt Premiile OSCAR cucerite pentru Cel mai bun sunet (James Corcoran, Fred Hynes) şi Cea mai buna coloană sonoră (Irwin Kostal).

 

2. THIS IS MY SONG

Charlie Chaplin

Chiar şi acum, în orice moment, aproape orice român tresare la auzul melodiei de pe genericul TELECINEMATECII. La sfârşitul anilor ’60, Televiziunea Română se afla în căutarea unei identităţi. Atunci au apărut „TELECINEMATECA” şi „Teleenciclopedia”, emisiuni care au avut o contribuţie importantă la cultura generală şi cinematografică a telespectatorilor. Puţini sunt aceia care ştiu că melodia din „Teleenciclopedia” este “Plutaşul de pe Bistriţa” compusă de Nicolae Kirculescu. Inregistrarea din 1965 a fost realizată la cererea TVR cu Orchestra Radiodifuziunii Române, condusă de Iosif Conta, cu Dan Grigore la pian (pe atunci student). „TELECINEMATECA” este şi va rămâne un reper, mai ales datorită piesei care însoţea genericul – “This is My Song”, în aranjamentul orchestral al lui James Last, compusă de marele actor de comedie Charlie Chaplin. În 1966, a compus special pentru filmul „A countess from Hong Hong“ („Contesa din Hong Kong”), Chaplin piesa „This is my song“.  

 

 3. SUPERMAN

John Williams

“Superman” – Williams a colaborat cu regizorul Richard Donner pentru a compune muzica din filmul lansat în 1978. Temele eroice și romantice ale coloanei sonore, în special marșul principal și tema iubirii (cunoscută sub titlul „Can You Read My Mind?”) au apărut în toate filmele seriei. Primul disc a fost lansat în 1978 la Casa de Discuri “Warner Brothers” cu The London Symphony Orchestra dirijată acelaşi John Williams.

 

4. “CATS” (Memory)

Andrew Lloyd Webber

Musical compus de Andrew Lloyd Webber și bazat pe cartea „Old Possum’s Book of Practical Cats” („Cartea lui Moș Oposum despre Pisicile Poznașe”) scrisă de T.S.Eliot. Acest musical a lansat faimoasa melodie “Memory” şi este în prezent cel de-al doilea spectacol de gen după numărul de reprezentaţii de pe Broadway și cel de-al patrulea din întreaga lume.

 

5. JAMES BOND

Cât de importantă este muzica unui film, o dovedeşte şi faptul că, acum un an, se anunţa că Lady Gaga ar fi fost aleasă, alături de Elton John, să fie vocea de pe coloana sonoră a următorului film cu James Bond, regizat de Sam Mendes şi care ar fi trebuit să aibă premiera în 2011. În opinia producătorilor, cântăreaţa americană era foarte potrivită, însă pentru a această “onoare” trebuia să compună, să interpreteze şi să expedieze o piesă originală unui juriu de specialitate, concurând cu artişti precum Michael Buble şi Amy Winehouse.

Din păcate, lansarea filmului a fost amânată din cauza crizei şi din cauza dorinţei producătorilor de a-l realiza în versiune 3D, foarte scumpă. Până când vor alege titlul filmului în care Daniel Craig va juca pentru a treia oară rolul agentului James Bond, lungmetrajul este cunoscut sub titlul provizoriu de “Bond 23″. Noua conducere a studiourilor MGM şi producătorii francizei “James Bond” – Michael G. Wilson şi Barbara Broccoli, au anunţat recednt că cel de-al 23-lea film va fi lansat pe 9 noiembrie 2012, la 50 de ani de la apariţia pe marile ecrane a primului film “Dr.No” (1962). Filmările vor începe în a doua jumătate a lui 2011 şi vor respecta povestea următorului volum scris de autorul american Jeffery Deaver (60 de ani) şi intitulat “Carte Blanche”. Titlul şi coperta au fost dezvaluite la o conferinţă de presă organizată la Dubai, oraşul în care se petrece o buna parte din actiunea romanului. Jeffery Deaver a spus că romanul sau, lansat în Marea Britanie pe 26 mai, ridică numeroase semne de intrebare in ceea ce priveste “chestiunile care sunt acceptate” in materie de securitate.

James Bond, una din cele mai longevive brand-uri din istoria cinematografiei, se bazează pe seria de 15 nuvele scrise intre 1953 şi 1966 de Ian Fleming, un scriitor şi jurnalist britanic (1908 – 1964), trei dintre ele fiind publicate după ce acesta a decedat. In 1961, Fleming cedează producatorului canadian de teatru si film Harry Saltzman, drepturile de autor pentru filmele ce se vor produce în seria James Bond. Acesta fondeaza împreună cu producătorul american Albert Romolo Broccoli, compania EON Productions, care devine, începând cu 1962, anul in care este produs primul film din seria Bond (Dr.No), compania oficială producătoare a următoarelor filme. In acest prim film apare pentru prima dată celebra secvenţă cu agentul britanic „văzut” prin ţeava unui pistol, scena fiind creată de Maurice Binder, care, nereuşind să filmeze scena cu o cameră standard prin teava unui pistol de calibrul 38 mm, introduce în teava pistolului o cameră minusculă şi crează fără să vrea o secvenţă memorabilă. Până in prezent, au fost realizate 22 de filme cu şarmantul ofiţer al Serviciul de Inteligenţă Britanic – MI6, intre 1962 si 2008. In 1966 şi 1983 au mai fost produse 2 filme adaptate după nuvelele lui Fleming, primul fiind „Casino Royale” (1967) al Columbia Pictures, iar al doilea, „Never say never again” (1983) al Warner Bros., dupa nuvela „Thunderball”. Acestea nu au fost recunoscute ca filme oficiale James Bond, deşi în filmul „Never say never again” rolul principal este jucat de Sean Connery, actorul ce il interpretase pe Bond între 1962 si 1971. Sean Connery şi Roger Moore l-au intrepretat de cele mai multe ori pe James Bond (7 aparitii), urmaţi de Pierce Brosnan cu 4 apariţii. După moartea scriitorului Ian Fleming, creatorul seriei “James Bond”, în 1964, Sebastian Faulks şi John Gardner au fost principalii scriitori care au continuat legenda imaginată de autorul britanic. Jeffery Deaver, al cărui bestseller “The Bone Collector” a stat la baza filmului “Colecţionarul de oase”, realizat în 1999, cu Angelina Jolie şi Denzel Washington in rolurile principale, a declarat ca actiunea din “Carte Blanche” înc are va apărea din nou automobilul preferat al lui Ian Fleming, un model Bentley, se desfăşoară în zilele noastre.

Binecunoscuta temă muzicală a filmului a fost compusă de Monthy Norman în anul 1962 pentru filmul „Dr.No” şi a fost pastrată, în diverse orchestraţii. Compozitorul de care se leagă istoria coloanei sonore este John Barry, cel care a orchestrat şi versiunea originală a lui Monthy Norman, şi care a compus temele principale a nu mai putin de 11 filme, între anii 1963-1987, cu mici întreruperi. El a fost urmat de David Arnold, compozitorul oficial, cu 5 teme, compuse în perioada 1997-2008. Din păcate, la începutul acestui an, John Barry, a murit la 77 de ani, în urma unui atac de cord. El a câştigat 5 Premii Oscar, primul în 1967, fiind recompensat pentru cel mai bun cântec din filmul „Born Free”. Următoarele Premii Oscar le-a primit pentru „The Lion in Winter”, „Out of Africa” şi „Dances with Wolves” (recompensat şi cu un Grammy). A început să compună muzică pentru filme în 1960, odată cu pelicula britanică „Beat Girl” care i-a adus succesul imediat. El a orchestrat “James Bond Theme” a lui Monty Norman în „Dr.No”, apoi a asigurat coloana sonoră a următoarelor 11 filme din seria James Bond. “Sunt profund îndurerat de această veste, însă foarte recunoscător pentru tot ceea ce a făcut în domeniul muzicii şi mie personal” – a declarat David Arnold, actualul compozitor al coloanei sonore din filmul James Bond. Fiecare dintre filmele seriei Bond are pe lângă tema principală şi o melodie oficială, interpretata de artiştii cei mai în vogă ai momentului. Până acum, Shirley Bassey este singura care a intrepretat 3 dintre ele. Au existat şi melodii oficiale, mai puţin cunoscute publicului, care au fost lansate oficial mult după data aparitiei filmelor în care au fost interpretate.

 

6. E.T. – ” the Extra-Terrestrial”

John Williams

“Superman” – Williams a colaborat cu regizorul Richard Donner pentru a compune muzica din filmul lansat în 1978. Temele eroice și romantice ale coloanei sonore, în special marșul principal și tema iubirii (cunoscută sub titlul „Can You Read My Mind?”) au apărut în toate filmele seriei. Primul disc a fost lansat în 1978 la Casa de Discuri “Warner Brothers” cu The London Symphony Orchestra dirijată acelaşi John Williams.

 

7. FANTOMA DE LA OPERA

Andrew Lloyd Weber

Înregistrarea originală cu distribuţia „Fantomei de la Operă” s-a vândut în peste 40 milioane exemplare in intreaga lume si este cel mai bine vândut album de acest tip al tuturor timpurilor. A fost primul album de distributie din istoria muzicii britanice care a patruns în top-uri direct pe primul loc.

A căştigat Discul de Aur şi Discul de Platina, în Marea Britanie şi in SUA. Melodiile răscolitoare şi partitura plină de forţă au adus compozitorului şi producătorului Andrew Lloyd Webber nenumarate aprecieri si premii. “Andrew a bucurat milioane de oameni din intreaga lume” – spunea regizorul Joel Schumacher. “Fantoma de la Opera este o înşiruire de melodii memorabile, unele dintre cele mai frumoase pe care le-a scris Andrew vreodată. Iar versurile lui Charles Hart sunt uimitoare” –

“Muzica este incredibil de miscatoare si de plina de forta” – adauga Gerry Butler. “Am ascultat-o de foarte multe ori, insa de fiecare data ma simt miscat cand o aud”. Oricât de apreciate ar fi partiturile lui Lloyd Webber din „Fantoma de la Operă”, piesele sunt destul de dificil de interpretat. “Pregătirea pe care o aveam de la Metropolitan Opera a fost nepretuită. N-aş fi reuşit să fac faţă acestui rol fără disciplina care mi-a fost insuflată aici” – spunea Emmy Rossum, care a început pregătirea de la frageda vârsta de şapte ani.

Filmul artistic „Fantoma de la Operă” (2004, Regia: Joel Schumacher, cu Gerard Butler, Emmy Rossum ) i-a oferit lui Lloyd Webber ocazia de a revedea înregistrările originale şi, sustinut de un buget substantial, şi-a dat seama ca îşi permitea sa producă o versiune orchestrală completă a acestei partituri. Proiectul i-a oferit şi şansa de a mai compune o melodie, plus câteva sectiuni importante ale partiturii, pentru a completa scenariul. Să nu uităm că Lloyd Webber a scris partitura unor filme, precum „The Odessa File” sau „Gumshoe”… Pentru a-si realiza viziunea muzicală a filmului, Lloyd Webber a apelat la echipa sa – coproducatorul muzical Nigel Wright si regizorul muzical Simon Lee. Wright lucra cu Lloyd Webber de peste 15 ani, producând albume şi coloane sonore pentru materiale video, ca de exemplu, coloana sonoră a filmului premiat din 1996, „Evita”. Wright a sups că “Fantoma de la Opera este productia pe care o asteptam de ani de zile. Asta este proiectul cel mare !”. Probele şi găsirea actorilor pentru „Fantoma de la Operă” au durat mult, pentru că Lloyd Webber a cerut ca fiecare om din distributie să poată interpreta partitura corespunzatoare rolului sau, la cel mai înalt nivel. Supervizorul muzical Simon Lee s-a implicat în acest proiect din februarie 2003, cu 7 luni înainte de începerea filmarilor. Lee a lucrat cu actorii principali, pentru a se asigura ca fiecare dintre acestia are calităţi vocale la înăltimea standardelor impecabile impuse de Lloyd Webber. Lee consideră că implicarea sa în fiecare etapă a proiectului a fost esentială, căci a şlefuit la maximum calitătile vocale ale actorilor, în special ale lui Gerard Butler (protagonsitul din „Gladiatorul”), care joacă rolul Fantomei. “Gerry nu era un cântăreţ pregătit pentru scenă, însă mai căntase într-o formaţie” – spune el. “El a fost o adevarată revelatie pentru mine, în acel an în care am lucrat impreuna, şi sunt foarte mândru de realizarile sale”. Câteva dintre cele mai remarcabile melodii din spectacol sunt “Gandeste-te la mine”; duetul “Ingerul muzicii”, “Fantoma de la Opera” aria-semnatura a Fantomei, cu care o seduce pe Christine in ascunzatoarea lui din catacombele Operei, “Tot ce vreau de la tine”, “Masquerade” şi “De aici nu mai este cale de intoarcere”. Materialul complet ales de regizorul Joel Schumacher pentru prima versiune a productiei le-a permis lui Lloyd Webber si echipei sale sa stabileasca ce elemente ale partiturii muzicale urmau sa fie reorchestrate şi reinregistrate. Impreuna cu colaboratorul sau original, David Cullen, Lloyd Webber a re-orchestrat portiuni consistente din partitura muzicală a filmului şi a compus peste 15 minute de muzică nouă şi o melodie complet nouă, intitulata “TK” a fost introdusă pe genericul de final al filmului. Pentru înregistrarea finală a muzicii filmului, o orchestră atent selectionata a fost convocată la Londra. Multi dintre muzicieni cunosteau deja partitura muzicală a Fantomei de la Operă, căci lucrasera la productiile teatrale sau la inregistrarile de albume ale lui Lloyd Webber. Lee a fost dirijorul acestei orchestre la celebrul studio Abbey Road.

 

8. HOOK

John Williams

Într-o carieră impresionantă de șase decenii, compozitorul, dirijorul și pianistul american John Towner Williams a compus unele din cele mai celebre coloane sonore din istorie – Star Wars, Indiana Jones, Superman, E.T. the Extra-Terrestrial, Raiders of the Lost Ark, Schindler’s List, Jurassic Park și Harry Potter. Pe lângă acestea, a compus tema pentru patru jocuri olimpice, numeroase piese pentru televiziune și concerte. Este considerat cel mai mare și mai influent compozitor de muzică de film din istorie. Williams a câștigat 5 premii Oscar, iar cele 45 de nominalizări îl fac al doilea în top-ul personalităţilor cu cele mai multe nominalizări după Walt Disney. Pentru filmul SF al lui Spielberg din 1982, a fost distins cu al patrulea Premiu Oscar. Tot Spielberg l-a recomandat pe John prietenului său, regizorul George Lucas, care avea nevoie de un compozitor pentru filmul său, „Star Wars” („Războiul stelelor”). Filmul și coloana sonoră au avut un succes răsunator, iar Williams a câștigat încă un premiu Oscar pentru muzică originală. Tema a devenit una din cele mai cunoscute din istoria filmului. În 1980 John Williams s-a întors pentru a compune muzica din „Imperiul contraatacă” unde a introdus celebra temă „Marșul Imperial” ca temă a lui Darth Vader și a Imperiului Galactic. Trilogia originală Star Wars s-a concretizat în 1983 cu filmul „Întoarcerea cavalerului Jedi”. Ambele coloane sonore au primit nominalizări la premiile Oscar. Colaborarea dintre Williams și Spielberg a fost reluată în 1987, pentru filmul Empire of the Sun și a continuat cu filme precum „Jurassic Park”, „Hook”, „Schindler’s List” (pentru care a castigat al cincilea sau premiu Oscar), „Munchen” și „Saving Private Ryan. În 1999, George Lucas a lansat o serie de “prequel” pentru seria originală „Star Wars”. Lui Williams i s-a cerut să compună muzica pentru toate cele 3 filme, începând cu Războiul stelelor Episodul I: Amenințarea fantomei”. Pe lângă temele din filmele precedente, a creat noi teme folosite în filmele următoare: „Războiul stelelor Episodul II: Atacul clonelor” (2002) și „Războiul stelelor Episodul III: Răzbunarea Sith” (2005). Spielberg avea să spună “Este o onoare să îl numesc pe John Williams un prieten”. Williams a fost din nou solicitat pentru a compune muzica pentru adaptarea cinematografică a celebrului roman „Harry Potter” şi a compus muzica pentru primele trei filme din serie. Ca și tema sa din „Superman”, tema sa principală a fost folosită și în următoarele filme „Harry Potter”.

 

9. TITANIC

James Horner

Filmul „Titanic” (1997, regia James Cameron) are un palmares impresionant: 11 Premii şi 3 nominalizări la Premiile OSCAR, 4 premii şi 4 nominalizări GLOBUL de AUR, 4 nominalizări la Premiile BAFTA, 1 premiu şi 1 nominalizare la Academia Europeana de Film.

Merită amintite în acest context Premiile OSCAR care au recompensat Cel mai bun sunet (Mark Ulano, Tom Johnson, Gary Summers, Gary Rydstrom), Cel mai bun cantec original (Will Jennings, James Horner), Cele mai bune efecte sonore (Tom Bell, Christopher Boyes) şi Cea mai buna coloana sonora (drama) – James Horner. GLOBUL de AUR a fost acordat pentru Cel mai bun cântec original şi Cea mai buna coloana sonoră, fără a uita interpretarea inegalabilă de Celine Dion a cântecului „My Heart Will Go On”. La ediţia 1998 a Premiilor BAFTA, James Horner a fost numinalizat la categoria Premiul „Anthony Asquith pentru muzică de film”. Câştigător al 2 Premii OSCAR (dintr-un număr total de 10 nominalizări) şi al mai multor Premii GLOBUL de AUR şi GRAMMY, compozitorul american James Roy Horner este orchestrator și dirijor de muzică orchestrală și de film, cunoscut pentru integrarea elementelor corale și electronice în multe dintre coloanele sale sonore, precum și pentru utilizarea frecventă a elementelor muzicii celtice. Într-o carieră de peste trei decenii, Horner a compus unele dintre cele mai cunoscute coloane sonore de la Hollywood. Cea mai cunoscută dintre acestea este muzica din filmul Titanic, care rămâne până astăzi şi Cea mai bine vândută coloană sonoră orchestrală din istorie. Este suficient să amintim că James Horner a mai compus coloanele sonore pentru filmele Braveheart, Apollo 13, The Mask of Zorro, The Legend of Zorro, The Missing, Star Trek II: The Wrath of Khan, Star Trek III: The Search for Spock, A Beautiful Mind și Avatar, o parte dintre ele puntând fi ascultate pe 22 mai şi la Bucureşti. Marea majoritate a melodiilor din acest filme au devenit hituri: My Heart Will Go On (Titanic), I See You (Avatar), Somewhere Out There (An American Tail), I Want To Spend My Lifetime Loving You (The Mask of Zorro) și If We Hold On Together (The Land Before Time).

 

10. SPIDERMAN

Danny Elfman

Danny Elfman, unul dintre compozitorii cei mai valorosi pentru muzica de film de la Hollywood, a compus muzica pentru acest film. Născut în 1953, el este compozitorul şi interpretul american care a creat coloana sonoră pentru o numeroase filme americane sau coproducţii. Printre cele mai cunoscute se numără Batman, Mission: Impossible, Men in Black, Terminator – Salvarea, Spider-Man şi câteva filme în regia lui Gus Van Sant – Psycho, To Die For, Good Will Hunting şi Milk. Danny Elfman s-a consacrat soundtrack-urilor de film, devenind compozitorul fetiş al lui Tim Burton. Puţină lume ştie că acest artist stă în umbra atâtor blockbustere şi a şi mai multor filme de artă, care mai de care mai premiate. Explicaţia? Dacă întreg mecanismul cinematografic al unui film merge ca la carte, atunci e nevoie de multe vizionări pentru ca muzica, coloana sonoră să fie receptată separat, detaşat de imagini.

A obtinut numeroase premii, inclusiv un Premiu Grammy, un Emmy si 4 nominalizari la Premiile OSCAR. În 1998, el a fost răsplătit cu 2 nominalizari la Oscar pentru cea mai originală muzică pentru filmul lui Barry Sonnenfeld, “Men in Black” si filmul lui Gus Van Sant, “Good Will Hunting.” El a primit cea de-a treia sa nominalizare la Oscar pentru muzica filmului regizat de Tim Burton, fantezia “Big Fish.” La fel pentru muzica filmului biografic “Milk,” în regia lui Gus Van Sant.  Elfman a lucrat intens cu regizorul Tim Burton, cel mai recent film realizat în aceasta cooperare fiind filmul de actiune “Charlie and the Chocolate Factory” sau filmul animat “Corpse Bride”. Printre colaborarile lor anterioare se numara “Planet of the Apes” “Sleepy Hollow” “Mars Attacks!” “The Nightmare Before Christmas” “Edward Scissorhands” “Beetlejuice” “Pee Wee’s Big Adventure” si “Batman” sau “Batman Returns”

În total, Elfman a compus muzica a peste 60 de filme de diferite facturi, inclusiv pentru câteva documentare. Printre realizarile sale recente se numara toate cele trei blockbustere “Spider-Man”, în regia lui Sam Raimi, ca şi filmele “Hellboy II: The Golden Army” “Wanted” “The Kingdom” “Meet the Robinsons” “Charlotte’s Web,” “Hulk” sau filmul premiat cu Oscar la categoria cel mai bun film, “Chicago” În activitatea sa de televiziune, Elfman a obtinut un premiu Emmy pentru tema muzicala a serialului “Desperate Housewives” şi o nominalizare la Emmy pentru tema serialului animat “The Simpsons” care este cel mai longeviv serial de comedie difuzat la ore de vârf.

 

11. PIRATII DIN CARAIBE & 12. GLADIATORUL

Hans Zimmer

Coloanele sonore ale următoarelor două blockbustere caree vor fi ascultate şi la Bucureşti, pe 22 mai au fost semnate de acleaşi compozitor: Hans Zimmer: “Piraţii din Caraibe” şi “Gladiatorul”

Au fost lansate Soundtrack-urile “Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl” (2003, Casa de discuri: Walt Disney Records, Dirijor: Blake Neely)şi “Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest” (2006, Casa de discuri: Walt Disney Records, Dirijor: Pete Anthony), ,,Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest” (2006, compozitor: Hans Zimmer, Casa de discuri: Walt Disney Records, The Hollywood Studio Symphony, Dirijor: Pete Anthony) şi “Pirates Remixed” (20 iunie 2006, Casa de discuri: Walt Disney Records, compozitor: Hans Zimmer şi Klaus Badelt)

Hans Zimmer este un compozitor de origine germanã care s-a afirmat de mai mult timp la Hollywood gratie talentelor sale muzicale inovatoare. A cunoscut pentru prima oarã succesul în lumea muzicii pop ca membru al formatiei The Buggles. Single-ul grupului “Video Killed the Radio Star”, a devenit un hit international si a inaugurat o nouã epocã a divertismentului mondial în calitate de prim videoclip muzical difuzat pe MTV. Mult mai târziu, Zimmer a pãtruns în lumea muzicii de film datoritã unei colaborãri cu renumitul compozitor Stanley Meyers. Punctul de cotiturã în cariera sa l-a constituit în 1988 partitura muzicalã la filmul Rain Man al regizorul Barry Levinson. Filmul a obtinut premiul Oscar pentru ’Cel mai bun film al anului’ si i-a adus lui Zimmer prima nominalizare la Oscar pentru ’Cea mai bunã coloanã sonorã originalã’. Triumful şi conacrarea definitivă i-a fost adusă în 1994 de muzica la filmul The Lion King (Regele leu). Albumul cu coloana sonorã s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare si a obtinut un premiu OSCAR pentru ’Cea mai bunã coloanã sonorã originalã’, un premiu Globul de Aur, un premiu American Music, un premiu Tony si douã premii Grammy.

În total, Zimmer a fost nominalizat la 7 premii Oscar, inclusiv pentru muzica filmelor The Preacher’s Wife, Crimson Tide (Valul ucigas), As Good As It Gets si Gladiator (Gladiatorul). În 1998, a fost nominalizat la 2 premii OSCA: la categoria ’Cea mai bunã coloanã sonorã a unei drame’ pentru The Thin Red Line (La hotarul dintre viatã si moarte) si la categoria ’Cea mai bun coloanã sonorã a unei comedii muzicale’ pentru The Prince of Egypt (Printul Egiptului). Zimmer continuã sã deschidã noi drumuri în domeniul muzicii de film. Un pionier în utilizarea sintetizatoarelor digitale, a clapelor electronice si a celei mai noi tehnologii computerizate, Zimmer este considerat pãrintele integrãrii muzicii realizate digital în aranjamentele orchestrale traditionale.

În anul 2000, Zimmer a compus muzica pentru 4 filme importante: Gladiator – care i-a adus o nominalizare la OSCAR si câte un premiu Globul de Aur si Broadcast Film Critics – care a vândut peste 1 milion de albume cu coloana sonorã şi a lansat al doilea album “Gladiator: More Music From The Motion Picture”, scos sub egida casei de discuri Universal/Decca Records, apoi Mission: Impossible 2 (Misiune imposibilã 2), Pearl Harbor (film produs de Jerry Bruckheimer si regizat de Michael Bay) si Hannibal (regia Ridley Scott). Impreuna cu studioul Dreamworks, Zimmer a compus muzica si pentru alte filme de animatie, cum ar fi Spirit: Stallion of the Cimarron (Spirit: Armasarul Vestului Salbatic), A Shark Tale (Povestea unui rechin) si Madagascar. Alte filme care includ muzica lui Zimmer sunt Tears of the Sun (Lacrimi din Soare), The Last Samurai (Ultimul Samurai), King Arthur (Regele Arthur), Batman Begins (Batman: Inceputuri), impreuna cu James Newton Howard, The DaVinci Code (Codul lui DaVinci), Pirates of the Caribbean-Dead’s Man Chest (Piratii din Caraibe-Cufarul omului mort), The Holiday (Vacanta) si Pirates of the Caribbean-At world’s end (Piratii din Caraibe-La capatul lumii). In 2010 este din nou nominalizat la Oscar pentru filmul Sherlock Holmes şi compune în acelasi an, coloana sonoră a blockbuster-ului Inception (Inceputul) regizat de Christopher Nolan.

 

13. STARWARS

Regizorul Steven Spielberg l-a recomandat pe John prietenului său, regizorul George Lucas, care avea nevoie de un compozitor pentru filmul său, „Star Wars” („Războiul stelelor”). Filmul și coloana sonoră au avut un succes răsunator, iar Williams a câștigat încă un premiu Oscar pentru muzică originală. Tema a devenit una din cele mai cunoscute din istoria filmului. În 1980 John Williams s-a întors pentru a compune muzica din „Imperiul contraatacă” unde a introdus celebra temă „Marșul Imperial” ca temă a lui Darth Vader și a Imperiului Galactic. Trilogia originală Star Wars s-a concretizat în 1983 cu filmul „Întoarcerea cavalerului Jedi”. Ambele coloane sonore au primit nominalizări la premiile Oscar. Colaborarea dintre Williams și Spielberg a fost reluată în 1987, pentru filmul Empire of the Sun și a continuat cu filme precum „Jurassic Park”, „Hook”, „Schindler’s List” (pentru care a castigat al cincilea sau premiu Oscar), „Munchen” și „Saving Private Ryan. În 1999, George Lucas a lansat o serie de “prequel” pentru seria originală „Star Wars”. Lui Williams i s-a cerut să compună muzica pentru toate cele 3 filme, începând cu Războiul stelelor Episodul I: Amenințarea fantomei”. Pe lângă temele din filmele precedente, a creat noi teme folosite în filmele următoare: „Războiul stelelor Episodul II: Atacul clonelor” (2002) și „Războiul stelelor Episodul III: Răzbunarea Sith” (2005). Spielberg avea să spună “Este o onoare să îl numesc pe John Williams un prieten”.

 

14. DIRTY DANCING

Michael Jeffrey Lloyd

Distins cu Premiul OSCAR pentru Cea mai bună muzică originală (a avut 3 nominalizări pentru: Cel mai bun film – comedie sau musical, Cel mai bun actor intr-un film de comedie sau musical – Patrick Swayze în rolul Johnny Castle şi Cea mai buna actrita într-un film de comedie sau musical – Jennifer Grey în rolul Frances ‘Baby’ Houseman), filmul atât de celebru şi astăzi “DIRTY DANCING” (1987, regia Emile Ardolino) a fost recompensat şi cu un GLOB de AUR pentru Cea mai buna piesă originală. Pentru a obtine rolul lui Baby, Jennifer Grey, în vârstă de 27 de ani, a avut cinci minute la dispoziţie pentru a demonstra că poate interpreta rolul unei adolescente de 17 ani.

Michael Jeffrey Lloyd este cel care a supervizat întreaga muzică din film şi este compozitorul tuturor pieselor latino din “Dirty Dancing”. Scenele de dans însumează o treime din durata totală a filmului. Lloyd a scris muzica la peste 100 de filme, are peste 100 de Discuri de Aur si Platină si este unul dintre cei mai importanţi compozitori care abordează genuri variate de muzică: jazz, country, pop, rock, gospel, R&B, latino. Piesele semnate de Michael J. Lloyd pentru celebra pelicula sunt: Merengue, Trot The Fox, Johnny’s Mambo, Gazebo Waltz si De Todo Un Poco. Dar cine nu a fredonat până acum, măcar odată piesele The Time Of My Life, Be My Baby, Dirty Dancing  sau  Big Girls Don’t Cry?!

 

DIRIJOR

Gottfried Rabl, Dirijor (Austria)

Elev al unuia dintre cei mai mari dirijori – Leonard Bernstein, colaborator în calitate de orchestrator şi bun prieten al lui Klaus Badelt, compozitorul coloanelor sonore din filme celebre precum ”The Prince of Egypt”, ”Gladiator”, ”Mission: Impossible 2”, ”X-Men”, ”Hannibal”, ”Pearl Harbor”, ”Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl”, Gottfried Rabl va prezenta în premieră la București şi o nouă variantă a celebrei coloane sonore a filmului ”Pirații din Caraibe” al cărei orchestrator este.

Dirijor al Orchestrei Simfonice Radio din Viena, Gottfried Rabl și-a dobândit notorietatea și și-a construit cariera cu profesionalism și prin activităţi artistice emblematice în contextul promovării muzicii contemporane. În calitate de dirijor al corului Orchestrei Simfonice Radio din Viena, Gottfried Rabl a manifestat un interes special pentru interpretarea unor lucrări rare, puțin abordate de către muzicieni şi pe care le-a reevaluat şi le-a adus la adevărata lor valoare.

Absolvent al Conservatorului din Viena la trei specializări (corn, corepetiţie şi dirijat), Gottfried Rabl a obţinut imediat după absolvirea facultăţii o bursă la Academia „Sibelius” din Helsinki. Aici a fost coleg și a studiat cu Jussi Jalas, ginerele compozitorului finlandez Jean Sibelius. În acest răstimp, a făcut parte din ansamblul ”Wiener Nonett”, în calitate de cornist, iar ca dirijor a creat ”Theater der Stille”, un ansamblu muzical specializat în interpretarea muzicii pentru teatru din secolul XX. Interesul pentru muzica contemporană a lui Gottfried Rabl a fost fructificat pe deplin în cadrul strânsei colaborări cu Leonard Bernstein, în SUA (a studiat la Indiana University, a devenit dirijor al Orchestrei Simfonice a Oraşului), Italia, dar şi Viena. A fost asistentul ultimei sale compoziţii – “A Quiet Place”, o operă în 3 acte pe muzică lui Bernstein şi un libret de Stephen Wadsworth.

Gottfried Rabl a realizat și lansat în calitate de dirijor, numeroase CD-uri cu înregistrări cu o largă paletă stilistică: Ensemble Die Reihe/Guarnaschelli/Rabl – Horn Concertos CD (2008), Josef Matthias Hauer – Symphonic Works   (2007), Egon Wellesz – Symphonies Nos.3&5 CD (2005), Egon Wellesz – Symphonies Nos.1&8; Symphonischer Epilog CD  (2004), Egon Wellesz – Symphonies 4,6&7 CD  (2003),

Unul dintre proiecte a constat în înregistrarea unei serii de CD-uri (CD Klassik Caruso 2000 Gottfried Rabl RSO Wien) în care a dirijat Orchestra Simfonică Radio din Viena ce l-a acompanianiat pe Enrico Caruso. Pentru acest proiect-experiment intitulat CARUSO 2000 şi care a devenit una dintre înregistrările cele mai de succes ale anilor 2000 (a inclus lucrări ale compozitorilor Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Gioacchino Rossini, Jacques Halévy, Giacomo Meyerbeer, Jules Massenet, Friedrich von Flotow, Amilcare PonchielIi, Ruggiero Leoncavallo), Gottfried Rabl a obţinut renumitul Premiu ”Echo Preis” al criticii germane.

Gottfried Rabl este şi o prezenţă obişnuită a scenelor lirice din România unde a dirijat numeroase orchestre în spectacole de ţinută.

Pe 10 şi 11 decembrie 2009 a dirijat Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, solist Raphael Wallfisch. Programul concertului a inclus Oceanides, op.73 şi Simfonia nr.2 de Sibelius şi Concertul pentru violoncel şi orchestră, op. 40 de Gerald Finzi. În februarie 2011 a dirijat Filarmonica de Stat ”Moldova” din Iaşi, solistă fiind pianista Raluca Stirbat (programul a cuprins: Uvertura “In natură”,op. 91 şi Simfonia nr.5 în Fa major, op.76 de Antonin Dvorak, respectiv Concertul nr.2 pentru pian şi orchestră în La major de Franz Liszt). Gottfried Rabl a dirijat în martie 2011 la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca şi Filarmonica de Stat „Transilvania” (din programul concertului au făcut parte lucrările: ,,…and the mountains rising nowhere”, pentru ansamblu de suflători, percuţie şi contrabaşi de Joseph Schwantner, “A Haunted Landscape”, pentru orchestră de George Crumb şi “Simfonia Alpilor” – Richard Strauss).

Dirijorul austriac Gottfried Rabl, are deja o mare experienţă şi mai ales pasiune în ceea ce priveşte muzica de film despre care afirmă că „a devenit mai cunoscută decât cea clasică, datorită audienţei mari a producţiilor cinematografice”. În februarie 2010, el a condus orchestra Filarmonicii de Stat “Transilvania” din Cluj-Napoca într-un concert cu lucrări din coloana sonoră a unor filme. “Muzica de film se presupune că e muzică de background, dar această muzică are meritele sale, muzica de film a devenit mai cunoscută decât muzica clasică. Tema din «Războiul Stelelor» sau «James Bond» este cunoscută de toată lumea, pentru că televiziunea are audienţă mai mare decât muzica clasică, decât sălile de concert” – declara acesta.

“Ideea organizatorilor concertului ”HOLLYWOOD in BUCHAREST” (Centrul European de Arte, TEOCTA Music) ce va fi susţinut pe 22 mai la Sala Palatului de European Royal Orchestra dirijată de acelaşi Gottfried Rabl, care va include piese de pe coloana sonoră a filmelor celebre de la Hollywood, a fost aceea de a prezenta publicului ceva nou, inedit. Concertul propriu-zis va fi susţinut de fapt un spectacol de sunet, lumini şi visuals (vor fi amplasate 3 ecrane uriaşe) şi de un veritabil show de lasere. “Vom aduce şi ceva nou, cu piese de artă, care deschid ferestrele spre noi culturi sau evenimente artistice. Muzica de film este armonică, foarte uşor de digerat, pentru că toată lumea cunoaşte filmele de box-office” – a spus Gottfried Rabl. El a mixat la Cluj cu ocazia concertului intitulat “Seară la Hollywood, de la James Bond la Războiul Stelelor” şi una dintre creaţiile cele mai dificile ale secolului XX – «Amériques» de Varèse, o piesă elaborată, compusă în 1920, care a avut o mare influenţă asupra compozitorilor de muzică de film şi care a fost interpretată de 12 percuţionişti.

 

SOLIȘTI VOCALI

Mediana Vlad

soprană, solistă a Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” din București

Soprana Mediana Vlad a colaborat alături de Mihai Neniţă, Berti Barbera, Adrian Flautistu, Marcel Moldovan, Mediana Vlad, Virgil Ianţu, Bogdan Tudor şi Mircea Ciurez la cel mai nou album al lui Nicu Alifantis – “Cântece de șemineu”, pe versuri de Nina Cassian, Adrian Păunescu, Emil Brumaru etc. În 2010 Corul National de Cameră ”Madrigal” și soprana Mediana Vlad au fost invitați de onoare ai Orchestrei Reprezentative a Armatei în cel de-al treilea spectacol din seria ”Army in concert” de la Sala Radio. Sub bagheta tânărului dirijor Tiberiu Oprea (dirijor al Filarmonicii din Pitești din 2007 și colaborator al Filarmonicilor din Ploiesti, Râmnicu Vâlcea și Giurgiu, al Filarmonicii Tineretului Bucureștean), publicul a avut ocazia să asculte, transpuse intr-o manieră originală “Uvertura” de Dmitri Shostakovich, “Les Filles de Cadix” de Leo Delibes, “Poarta Kievului” de Petrovici Mussorgsky, “Rapsodia I” de George Enescu ș muzica din coloana sonoră a unor filme de succes, precum “Captain Hook”, “Oregon” sau “New York”.

În 2009 soprana Mediana Vlad a fost protagonista alături de Constantin Cocriş a spectacolului coupé “Telefonul” de Gian Carlo Menotti, spectacol susținut de compania „Un teatru ca toate celelalte” în Foaierul Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian”. Și tot în 2009 Filarmonica din Piteşti dirjată de Tiberiu Oprea, discipol al maeştrilor Ludovic Bacs şi Valentin Gruescu, a susţinut la București, în aer liber, concertul vocal-simfonic „Valurile Dunării“, având-o ca solistă pe soprana Mediana Vlad.

Soprana Mediana Vlad joacă în actuala Stagiune a Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” din București în spectacolele ”Contesa Maritza” (regia artistică: Răzvan Ioan Dincă), ”Văduva Veselă” (regia: Béres Attila), ”Broadway-București” (regia: Alexandru Tocilescu, Ion Caramitru,  Răzvan Ioan Dincă) și ”Silvia” (Regizor: KERO®). Artista a realizat dublajul într-un rol principal din filmul ”The Princess and the Frog” / ”Prinţesa şi Broscoiul” (2010).

Vlad Miriţă

 tenor, solist OPERA NAŢIONALĂ BUCUREŞTI

Vlad Miriţă s-a născut pe 2 august 1981 la Târgoviste. La îndemnul mamei sale s-a înscris la cursurile de canto clasic ale Şcolii de Arte “Octav Enigarescu” din oraşul său natal pe care le-a absolvit în anul 2000. In 2002 bunul său prieten Adrian Mocanu compune o piesă cu care îi propune sa participe la Festivalul Mamaia, iar Vlad câştigă locul I la sectiunea Debutanti. Astfel îşi începe cariera în lumea muzicii uşoare şi devine primul artist român care a abordat stilul crossover sau pop-opera. Treptat, simte şi ştie că poate mai mult, premiile obţinute (Premiul FIDOF — Festivalul International de muzică pop Slaviansky Bazaar Vitebsk (Belarus – 2004, Premiul I la Festivalul International pentru Voci de Tenor “Traian Grozăvescu” Lugoj – 2006), vocea remarcabilă de tenor şi succesul îi confirmă faptul că trebuie să urmeze o carieră ca solist de operă. Devine solist al Operei Naţionale din Bucuresti în ianuarie 2006, iar în acelaşi an obţine Premiul Teatrului de Operă din Viena (Musiktheater Wien Prize) acordat de Ioan Holender. După numai un an este recompensat şi cu o bursă CEE Musiktheater (2007) şi tot atunci, la Sibiu – Capitala Europeană a Culturii, interpretează rolul “Don Jose” într-o productia “Tragedia lui Carmen” regizată de Ion Caramitru, un remake al lui Peter Brook şi Marius Constant după “Carmen” de Bizet. În 2008, împreună cu Nico reprezintă România la Concursul Internaţional EUROVISION de la Belgrad cu piesa `Pe o margine de lume`. A fost membru în corul cameral “Armonia Valahă” până în 2001 şi timp de doi ani tenor al Corului MADRIGAL.

“Asculta, Simte, DescOPERA!” este un concept şi o idee mai veche a lui Vlad şi a dirijorului Daniel Jinga care s-a dovedit a fi un mare succes. Concertul din data de 9 mai 2009 a marcat şi iangurarea oficială a Grădinii de Vară “HERĂSTRĂU” a Teatrului de Revistă CONSTANTIN TĂNASE“. Acelaşi concept de success a fost re-editat cu ocazia Zilelor Bucureştiului şi cu ocazia Craciunului 2009, moment în care Angela Gheorghiu îl invită să cânte alături de ea în Concertele de Gală de la Sankt Petersburg, Torre del Lago, Cortona şi bineînşeles, Zilele Bucureştiului. Traditia seriilor de concerte “Ascultă, Simte, DescOPERA!” continuă în ideea ca tot mai multi oameni să se bucure de aceste evenimente, dar şi de fondurile strânse prin intermediul Asociaţiei caritabile “Vlad Miriţă”.

ORCHESTRA

European Royal Orchestra

Considerată cea mai bună și cea mai tânără orchestră din România (media de vârstă este de 25 de ani) European Royal Orchestra, este alcătuită din peste 70 de instrumentiști.

European Royal Orchestra îi include pe cei mai buni studenți și absolvenţi ai facultăților de profil din București și din țară. Alături de acești tineri geniali, fac parte dintr-un proiect atât de ambițios, instrumentişti și artiști profesioniști din orchestre de top din România (Filarmonica “George Enescu“ din București, Orchestra Națională Radio, Opera Naționala Română).

European Royal Orchestra se poate mândri cu numeroase spectacole și colaborări cu importanți producători și organizatori de evenimente și spectacole, cu profesionisti de talie internatională: instrumentişti, orchestratori, dirijori, compozitori, scenografi, ingineri de sunet etc.

Cristian Rene Popescu

Concert Maestru, European Royal Orchestra

Considerat unul dintre cei mai valoroşi violonişti români şi fost profesor al Universităţii Nationala de Muzica Bucuresti, Cristian Rene Popescu este Concert Maestru al Orchestrei Nationale Radio, Concert Maestru al Orchestrei “Philharmonie der Nationen” condusă de Justus Frantz (Germania), membru (vioara I) al Orchestrei de Cameră “Virtuozii” din Bucureşti” alături de Liviu Mora (vioara II), Mioara Moroianu (vioara III), Adriana Winkler (vioara IV), Gabriel Bala şi Florin Matei (violă), Marin Cazacu şi Dan Joitoiu (violoncel).

Silviu Albei

 Prim trompetist, European Royal Orchestra

Prim trompetist al Big Band-ului Radio (dirijor Ionel Tudor), al “Stefan Banica Band” (este protagonistul solo-ului de trompetă din videoclipul piesei “TE IUBESC, FEMEIE”) şi al “HB Orchestra” a lui Horia Brenciu (este din nou protagonistul videoclipului piesei “SEPTEMBRIE, LUNI”), acesta este considerat ca fiind unul dintre cei mai buni trompetişti ai României.

Marian Micu

 Prim percutionist, European Royal Orchestra

Este Prim percutionist al Orchestrei Reprezentative a Armatei, colaborează cu filarmonica din Piteşti şi cu alte mari ansambluri de brass din România.

Alexandru Boeru

 Prim cornist, Director Artistic European Royal Orchestra

Director Artistic al Asociatiei Culturale „Teocta”, al “Orchestra Simfonica Bucuresti” şi al European Royal Orchestra şi profesor de corn la Liceul de Arta “Dinu Lipatti” din Pitesti, este absolvent al Liceului de Muzică “Dinu Lipatti ” din Bucuresti şi al Universităţii Naţionale de Muzica Bucureşti. A fost Prim cornist al “Orchestrei Simfonice Bucuresti” şi “Iris Digital Atheneum Orchestra”, colaborator al Orchestrelor Simfonice ale Filarmonicilor din Giurgiu, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi al Orchestrei Simfonice a TNO „Ion Dacian”, membru al cvintetului de suflatori de lemne “Phonetic”. Este Prim cornist al Orchestrei simfonice de suflatori “Angely’s”, al Orchestrei Simfonice Private “Sinfonia Bucuresti” (director si dirijor fiind Maestrul Florin Totan), al “Bucharest Wind Orchestra”, membru fondator al Cvartetului de Corni al UNMB, membru al Big Band-ului UNMB (fondator si dirijor, maestrul Tom Smith, profesor la “Washington D.C. Music Academy”) şi colaborator al Orchestrei Reprezentative a Armatei-MapN, al “Orchestrei Nationale Radio” si “Orchestrei Nationale de Cameră Radio“. Alexandru Boeru este din 2009 Prim cornist al orchestrei “Alessandro Safina” pentru concertele din România.

Liviu Marculescu

Prim trombonist, European Royal Orchestra

Considerat unul dintre cei mai buni trombonist, este colaborator frecvent al Big Bandului Radio, având la activ numeroase inregistrări cu aceasta formative, fiind solicitat pentru interpretarea într un stil unic şi de mare virtuozitate a unor solo-uri din muzica clasică şi contemporană. A colaborat cu artişti mari de jazz de renume international.

Iustin Sandu

trompetă, European Royal Orchestra

Prim trompetist al Orchestrei Reprezentative a Armatei, colaborator al Orchestrei Circului din Monte Carlo…